Treceți la conținutul principal

De ce ne interesează Libia și nu Darfur sau Somalia?

              Motto : “Marea Britanie nu are prieteni, ci doar interese” 

Mulți comentatori critică comportamentul duplicitar al forurilor mondiale și acuză ONU că acționează în Libia doar la presiunea factorilor economici. Și în final își pun întrebarea : de ce se intervine așa de rapid în Libia și în cazul conflictelor din Somalia, Darfur, Ruanda... s-a intervenit atât de târziu? Și de ce ar trebui să ne intereseze acest război din Libia?
În primul rând trebuie să înțelegem faptul că politica mondială este bazată pe zone de interes. Coreea de Nord a atacat Sudul în 1950 doar pentru că ei au crezut faptul că SUA nu este interesată de această zonă. Basarabia a fost anexată în 1940 pentru că Germania nu era interesată de această zonă. România nu a fost atacată de URSS în 1940 pentru că aceeași Germanie avea interese în România. Din această cauză puterile mondiale sunt mai sensibile în cazul unor conflicte din anumite zone decât din altele. Nu prea dorim un război în nordul Africii sau Orientul Mijlociu, pentru că ar putea inflama întreaga zonă. Ne interesează situația din Egipt pentru că poziția acestui stat este vitală pentru pacea întreagii zone.
Nu ne interesează conflictele din Sri Lanka sau Somalia pentru că nu ne afectează în mod direct și politicul poate explica cu greu costurile unui război în acea zonă. Și în mare parte aceste conflicte sunt tribale, adevărate războaie civile între triburi. Și în toate cazurile nu există doar un vinovat ci ambele părți sunt responsabile pentru izbucnirea conflictului.
Ne interesează Libia pentru că dorim ca Gaddafi să dispară, pentru ca Africa de nord să nu mai reprezinte o zonă-problemă. De asemenea statele europene au interese mari în acel stat și suntem cu toții afectați dacă Gaddafi rupe relațiile economice cu Europa. În plus nimeni nu poate sta liniștit, când la câteva sute de kilometri de noi o persoană folosește tancurile și avioanele să înăbușe revoltele populare. Aceste trei motive stau la baza intervenției militare în Libia...
Statele autoritare trebuie să înțeleagă faptul că nu îți pot folosi forțele militare pentru înăbușirea revoltelor. Oricât de bine s-ar înțelege dictatorul (oricum s-ar numi) cu statele occidentale, în cazul în care el încalcă acest principiu, această înțelegere dispare subit. De exemplu, Arabia Saudită investește miliarde de euro pentru a spori nivelul de trai al locuitorilor. Deci unii au înțeles faptul că se poate menține mai bine liniștea cu bunăstarea socială decât cu tancurile.
În cele din urmă trebuie să înțelegem faptul că politica se bazează pe interese dar nu ar trebui să excludem total principiile dreptății, pentru că (într-un anumit procent) și acestea stau la baza formării politicii mondiale.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre traducerea cărților din seria ”Harry Potter”

       U răsc căr ț ile din seria Harry Potter. Dar nu pe cele scrise de JK Rowling ci pe cele traduse în română. Pur   ș i simplu nu pot fi citite   ș i senza ț ia pe care o ai atunci când le parcurgi  se aseamănă cu mestecatul nisipului.      Ceea ce nu a în ț eles stimabila traducătoare este faptul că Harry Potter nu este o carte destinată exclusiv copiilor, la fel cum nici Stăpânul Inelelor (o altă capodoperă a genului fantasy) nu este o carte adresată doar tinerilor. Seria Harry Potter fără nici o problemă poate fi încadrată în categoria bildungsroman-ului. De aceea nu o în ț eleg pe traducătoare atunci când aceasta spune că a tradus substantivele proprii fiindcă copii nu în ț eleg foarte bine actiunea din cauza   termenilor engleze ș ti.  Această concepție este ciudată pentru că procentul copiilor (între 5-15 ani) care cunosc engleza este mai mare decât procentul vorbitorilor adul ț i de engleză (25-40 ani). Totu ș i tră...

A fost Andrei Șaguna mason?

Dacă ar fi să fim cinstiți, am spune că nu știm (cu siguranță). Noi putem doar să speculăm. Cel mai frecvent argument adus în sprijimul acestei teorii, este faptul că el purta la piept, în portretele oficiale, crucea malteză. Analizând această problemă vedem că asistăm la o confuzie. Ordinul Suveran de Malta (sau Cavalerii Ioaniți) nu are nimic de a face cu Masoneria. Este grav să confunzi cavalerii de Malta cu masoneria, această situație aseamănându-se cu confuzia dintre poliție și armata. Crucea malteză era (și este) des folosită în insignii, decorații și alte simboluri oficiale ale statelor din sec 19.  Ce sunt acele decorații pe care el le purta?  .       Șaguna poartă la gât, legată la capătul unui lanţ de aur, o cruce pectorală – însemn al demnităţii arhiepiscopale, care-i conferă, prin tradiţie, dreptul de „stavrofor”     Fixată pe o panglică roşie tivită cu alb, distincţia – cizelată în forma unei cruci de aceleaşi două culori, surmont...

O scurtă analiză a capacitătii militaro-strategice a armatei chineze

În ultimul timp presa occidentală este alarmată de posibilitatea unui nou război rece, dar de data aceasta adversarul fiind China. Această fobie este alimentată de aparenta fortificare și dezvoltare a complexului militar și a armatei chineze. Scenariile alarmiste dau ca și sigură accederea Chinei în poziția de lider economic mondial. În plus armata chineză este creditată cu un potențial imens și cu siguranță în scurt timp ea o va depăși pe cea americano-europeană. Unde este adevărul și cât la sută din aceste scenarii sunt valide ?             Pentru a răspunde la această dilemă vom analiza forța chineză de război din șase perspective, pentru ca în final să putem să tragem o concluzie. Capacitatea combativă a forțelor aeriene Capacitatea combativă a forțelor terestre Capacitatea combativă a forțelor maritime Capacitatea de lansare a forțelor strategice Capacitatea de producție a complexului industrialo-militar Experiența ...