Treceți la conținutul principal

... un război fratricid între ”creierul reptilian” și ”cortexul cerebral”

X-files sezonul 3, episodul 12

Zilele trecute mă uitam la un episod din X-files și am rămas profund impresionat... era vorba despre un oraș care a luat-o razna din cauza unei fobii: vor fi mâncați de gândaci. Într-adevăr au existat câteva persoane decedate, dar cauza morții lor trebuie pusă pe seama fobiei lor (au făcut atac de cord fiindcă s-au speriat de gândaci, sau au intrat în șoc anafilactic). Așa că toți locuitorii au dat buzna în magazine, dorind să-și facă provizii și să plece din oraș... Dar în viața reală este exclus un astfel de scenariu, nu? În fond noi suntem persoane cu educație, foarte logice și moderne.
Zilele trecute a izbucnit în România ”scandalul copiilor răpiți pentru organe”. Cineva a trimis o scrisoare și toată țara s-a inflamat. Se zvonea faptul că ambulanțele răpeau copiii de pe stradă... și s-a ajuns la situația în care grupuri de cetățeni opreau ambulanțele pe stradă și verificau ce este înăuntru. Cum au ajuns oamenii să-și piardă încrederea peste noapte într-o instituție umană fundamentală? Cred că în acest caz putem să vorbim despre un experiment creat pentru a se vedea cât de ușor (sau greu) poate fi stimulat creierul reptilian...
În ambele cazuri (cel fictiv &cel real) vorbim despre un război între creierul reptilian (instinctiv) și cortexul cerebral (little grey cells, cum ar zice un celebru detectiv). Omul duce o luptă interioară între instinctele sale (creier reptilian) și partea logică a ființei sale (cortexul) și întotdeauna anumite persoane caută să  controleze aceste părți instinctuale.
Umanitatea nu poate să aibă un viitor luminos atâta timp cât deciziile membrilor ei sunt luate de creierul reptilian... evoluția umană trebuie făcută sub imperiul logicii și al renunțării la instincte. Acest viitor va fi unul al logicii și nu unul al concepției ”așa mi-a venit”. Din păcate umanitatea nu este civilizată ci semi-civilizată, noi aflându-ne la jumătatea drumului dintre sălbăticie și civilizație. Destinul cosmic al umanității va putea fi atins plenar doar când vom face următorul salt evolutiv și vom deveni ființe logice.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre traducerea cărților din seria ”Harry Potter”

       U răsc căr ț ile din seria Harry Potter. Dar nu pe cele scrise de JK Rowling ci pe cele traduse în română. Pur   ș i simplu nu pot fi citite   ș i senza ț ia pe care o ai atunci când le parcurgi  se aseamănă cu mestecatul nisipului.      Ceea ce nu a în ț eles stimabila traducătoare este faptul că Harry Potter nu este o carte destinată exclusiv copiilor, la fel cum nici Stăpânul Inelelor (o altă capodoperă a genului fantasy) nu este o carte adresată doar tinerilor. Seria Harry Potter fără nici o problemă poate fi încadrată în categoria bildungsroman-ului. De aceea nu o în ț eleg pe traducătoare atunci când aceasta spune că a tradus substantivele proprii fiindcă copii nu în ț eleg foarte bine actiunea din cauza   termenilor engleze ș ti.  Această concepție este ciudată pentru că procentul copiilor (între 5-15 ani) care cunosc engleza este mai mare decât procentul vorbitorilor adul ț i de engleză (25-40 ani). Totu ș i tră...
47 de comentarii
...citiți mai departe...

A fost Andrei Șaguna mason?

Dacă ar fi să fim cinstiți, am spune că nu știm (cu siguranță). Noi putem doar să speculăm. Cel mai frecvent argument adus în sprijimul acestei teorii, este faptul că el purta la piept, în portretele oficiale, crucea malteză. Analizând această problemă vedem că asistăm la o confuzie. Ordinul Suveran de Malta (sau Cavalerii Ioaniți) nu are nimic de a face cu Masoneria. Este grav să confunzi cavalerii de Malta cu masoneria, această situație aseamănându-se cu confuzia dintre poliție și armata. Crucea malteză era (și este) des folosită în insignii, decorații și alte simboluri oficiale ale statelor din sec 19.  Ce sunt acele decorații pe care el le purta?  .       Șaguna poartă la gât, legată la capătul unui lanţ de aur, o cruce pectorală – însemn al demnităţii arhiepiscopale, care-i conferă, prin tradiţie, dreptul de „stavrofor”     Fixată pe o panglică roşie tivită cu alb, distincţia – cizelată în forma unei cruci de aceleaşi două culori, surmont...
Trimiteți un comentariu
...citiți mai departe...

"Superpoziţia cuantică" şi "principiul divin"

În perioada clasică a dezvoltării fizici (secolele XVII - XX) întreaga gândire ştinţifică era obişnuită să raţioneze în conformitate cu principiile fizicii newtoniene. Pentru a înţelege mai bine această situaţie vom da un mic exemplu : avem un obiect care se deplasează dinspre punctul A înspre punctul B. Dacă ştim distanţa dintre cele două puncte şi cunoaştem viteza obiectului în deplasare putem cu uşurinţă să aflăm momentul în care obiectul va ajunge la destinaţie. Conform acestei conepţii ştinţifice întreaga lume nu este altceva decât un punct într-un sistem cartezian bine pus la punct. Dar în secolul XX apar o serie de gânditori care contestă însăşi baza acestor concepţii. Cel mai cunoscut dintre aceştia este A. Einstein (dar pe nedrept numit cel mai valoros...). Dar pe lângă acesta mai putem aminti şi pe N. Tesla, N. Bohr sau W. Heisenberg. Ultimul dintre aceştia este un fizician german care astăzi este mai puţin cunoscut. Dar acest lucru nu este cauzat de o lipsă a valorii ...
Trimiteți un comentariu
...citiți mai departe...