Treceți la conținutul principal

Ce este naționalismul?

Prima parte. Dorința de a face istorie, civilizații minore și majore


             Emil Cioran spunea: „naționalismul nostru trebuie să plece din dorința de răzbunare a somnului nostru istoric, dintr-un gând mesianic, din voința de a face istorie...” (Schimbarea la fața a României, 1936). În istorie nu există civilizații superioare și civilizații inferioare. În schimb avem civilizații majore (care au lăsat urme adânci pe răbojul curgerii istoriei) și civilizații minore (care au supraviețuit în timp). Ele nu sunt superioare sau inferioare pentru că membrii civilizațiilor majore nu sunt mai dotați intelectual decât membrii civilizațiilor minore. Dar sunt mânați de o dorință de a evolua, de a se face remarcați, de a fi mai buni... Citius, Altius, Fortius.

            Românii sunt cel mai numeros popor din S-E Europei. Cu toate acestea, înainte de Mihai Viteazul, nimeni nu a năzuit la realizarea unui regat românesc. Ne-am remarcat doar prin existența neîntreruptă și rezistență tăcută. Și (poate) din această cauză românii au o atitudine smerită. Bineînțeles, avem un Ștefan cel Mare, etc... dar aceștia confirmă regula, nu o desființează. Românii au fost un popor de păstori; poporul Mioriței și nu poporul turnirurilor și a trubadurilor.

            Dar fantastica generație pașoptistă a smuls România din acea letargie și a aruncat-o în modernitate. Am devenit un stat național unitar. Ei și-au făcut treaba. Dar acum? Noi ce ar trebui să facem?

              Această țară trebuie să dea o nouă generație de conducători (asemenea generației pașoptiste) care să imprime românilor dorința de a face istorie și de a deveni o civilizație majoră a sec XXI. Germania și Japonia se aflau într-o situație ingrată după 1945, realitatea era mult mai rea decât în România zilelor de astăzi. Și totuși au reușit.... sunt ei oare mai deștepți decât noi? Oricine a discutat cu un german știe că răspunsul este negativ. Secretul constă în motivația intrisecă a națiunii și în etica muncii. 

Schimbare de mentalitate poate fi atinsă doar printr-o politică naționalistă (și nu printr-o politică de aservire la imperialismul european).... un naționalism luminat și nu xenofob sau extremist. În fond, fiecare națiune are un loc sub soare... eu doresc ca națiunea mea să prospere. De celelalte națiuni să se preocupe cetățenii respectivi....

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre traducerea cărților din seria ”Harry Potter”

       U răsc căr ț ile din seria Harry Potter. Dar nu pe cele scrise de JK Rowling ci pe cele traduse în română. Pur   ș i simplu nu pot fi citite   ș i senza ț ia pe care o ai atunci când le parcurgi  se aseamănă cu mestecatul nisipului.      Ceea ce nu a în ț eles stimabila traducătoare este faptul că Harry Potter nu este o carte destinată exclusiv copiilor, la fel cum nici Stăpânul Inelelor (o altă capodoperă a genului fantasy) nu este o carte adresată doar tinerilor. Seria Harry Potter fără nici o problemă poate fi încadrată în categoria bildungsroman-ului. De aceea nu o în ț eleg pe traducătoare atunci când aceasta spune că a tradus substantivele proprii fiindcă copii nu în ț eleg foarte bine actiunea din cauza   termenilor engleze ș ti.  Această concepție este ciudată pentru că procentul copiilor (între 5-15 ani) care cunosc engleza este mai mare decât procentul vorbitorilor adul ț i de engleză (25-40 ani). Totu ș i tră...

A fost Andrei Șaguna mason?

Dacă ar fi să fim cinstiți, am spune că nu știm (cu siguranță). Noi putem doar să speculăm. Cel mai frecvent argument adus în sprijimul acestei teorii, este faptul că el purta la piept, în portretele oficiale, crucea malteză. Analizând această problemă vedem că asistăm la o confuzie. Ordinul Suveran de Malta (sau Cavalerii Ioaniți) nu are nimic de a face cu Masoneria. Este grav să confunzi cavalerii de Malta cu masoneria, această situație aseamănându-se cu confuzia dintre poliție și armata. Crucea malteză era (și este) des folosită în insignii, decorații și alte simboluri oficiale ale statelor din sec 19.  Ce sunt acele decorații pe care el le purta?  .       Șaguna poartă la gât, legată la capătul unui lanţ de aur, o cruce pectorală – însemn al demnităţii arhiepiscopale, care-i conferă, prin tradiţie, dreptul de „stavrofor”     Fixată pe o panglică roşie tivită cu alb, distincţia – cizelată în forma unei cruci de aceleaşi două culori, surmont...

"Superpoziţia cuantică" şi "principiul divin"

În perioada clasică a dezvoltării fizici (secolele XVII - XX) întreaga gândire ştinţifică era obişnuită să raţioneze în conformitate cu principiile fizicii newtoniene. Pentru a înţelege mai bine această situaţie vom da un mic exemplu : avem un obiect care se deplasează dinspre punctul A înspre punctul B. Dacă ştim distanţa dintre cele două puncte şi cunoaştem viteza obiectului în deplasare putem cu uşurinţă să aflăm momentul în care obiectul va ajunge la destinaţie. Conform acestei conepţii ştinţifice întreaga lume nu este altceva decât un punct într-un sistem cartezian bine pus la punct. Dar în secolul XX apar o serie de gânditori care contestă însăşi baza acestor concepţii. Cel mai cunoscut dintre aceştia este A. Einstein (dar pe nedrept numit cel mai valoros...). Dar pe lângă acesta mai putem aminti şi pe N. Tesla, N. Bohr sau W. Heisenberg. Ultimul dintre aceştia este un fizician german care astăzi este mai puţin cunoscut. Dar acest lucru nu este cauzat de o lipsă a valorii ...