Prima parte. Dorința de a face istorie, civilizații minore și majore
Emil Cioran spunea: „naționalismul nostru trebuie să plece din dorința de răzbunare a somnului nostru istoric, dintr-un gând mesianic, din voința de a face istorie...” (Schimbarea la fața a României, 1936). În istorie nu există civilizații superioare și civilizații inferioare. În schimb avem civilizații majore (care au lăsat urme adânci pe răbojul curgerii istoriei) și civilizații minore (care au supraviețuit în timp). Ele nu sunt superioare sau inferioare pentru că membrii civilizațiilor majore nu sunt mai dotați intelectual decât membrii civilizațiilor minore. Dar sunt mânați de o dorință de a evolua, de a se face remarcați, de a fi mai buni... Citius, Altius, Fortius.
Românii sunt cel mai numeros popor din S-E Europei. Cu toate acestea, înainte de Mihai Viteazul, nimeni nu a năzuit la realizarea unui regat românesc. Ne-am remarcat doar prin existența neîntreruptă și rezistență tăcută. Și (poate) din această cauză românii au o atitudine smerită. Bineînțeles, avem un Ștefan cel Mare, etc... dar aceștia confirmă regula, nu o desființează. Românii au fost un popor de păstori; poporul Mioriței și nu poporul turnirurilor și a trubadurilor.
Dar fantastica generație pașoptistă a smuls România din acea letargie și a aruncat-o în modernitate. Am devenit un stat național unitar. Ei și-au făcut treaba. Dar acum? Noi ce ar trebui să facem?
Această țară trebuie să dea o nouă generație de conducători (asemenea generației pașoptiste) care să imprime românilor dorința de a face istorie și de a deveni o civilizație majoră a sec XXI. Germania și Japonia se aflau într-o situație ingrată după 1945, realitatea era mult mai rea decât în România zilelor de astăzi. Și totuși au reușit.... sunt ei oare mai deștepți decât noi? Oricine a discutat cu un german știe că răspunsul este negativ. Secretul constă în motivația intrisecă a națiunii și în etica muncii.
Schimbare de mentalitate poate fi atinsă doar printr-o politică naționalistă (și nu printr-o politică de aservire la imperialismul european).... un naționalism luminat și nu xenofob sau extremist. În fond, fiecare națiune are un loc sub soare... eu doresc ca națiunea mea să prospere. De celelalte națiuni să se preocupe cetățenii respectivi....
Emil Cioran spunea: „naționalismul nostru trebuie să plece din dorința de răzbunare a somnului nostru istoric, dintr-un gând mesianic, din voința de a face istorie...” (Schimbarea la fața a României, 1936). În istorie nu există civilizații superioare și civilizații inferioare. În schimb avem civilizații majore (care au lăsat urme adânci pe răbojul curgerii istoriei) și civilizații minore (care au supraviețuit în timp). Ele nu sunt superioare sau inferioare pentru că membrii civilizațiilor majore nu sunt mai dotați intelectual decât membrii civilizațiilor minore. Dar sunt mânați de o dorință de a evolua, de a se face remarcați, de a fi mai buni... Citius, Altius, Fortius.
Românii sunt cel mai numeros popor din S-E Europei. Cu toate acestea, înainte de Mihai Viteazul, nimeni nu a năzuit la realizarea unui regat românesc. Ne-am remarcat doar prin existența neîntreruptă și rezistență tăcută. Și (poate) din această cauză românii au o atitudine smerită. Bineînțeles, avem un Ștefan cel Mare, etc... dar aceștia confirmă regula, nu o desființează. Românii au fost un popor de păstori; poporul Mioriței și nu poporul turnirurilor și a trubadurilor.
Dar fantastica generație pașoptistă a smuls România din acea letargie și a aruncat-o în modernitate. Am devenit un stat național unitar. Ei și-au făcut treaba. Dar acum? Noi ce ar trebui să facem?
Această țară trebuie să dea o nouă generație de conducători (asemenea generației pașoptiste) care să imprime românilor dorința de a face istorie și de a deveni o civilizație majoră a sec XXI. Germania și Japonia se aflau într-o situație ingrată după 1945, realitatea era mult mai rea decât în România zilelor de astăzi. Și totuși au reușit.... sunt ei oare mai deștepți decât noi? Oricine a discutat cu un german știe că răspunsul este negativ. Secretul constă în motivația intrisecă a națiunii și în etica muncii.
Schimbare de mentalitate poate fi atinsă doar printr-o politică naționalistă (și nu printr-o politică de aservire la imperialismul european).... un naționalism luminat și nu xenofob sau extremist. În fond, fiecare națiune are un loc sub soare... eu doresc ca națiunea mea să prospere. De celelalte națiuni să se preocupe cetățenii respectivi....
Comentarii
Trimiteți un comentariu