Treceți la conținutul principal

Ce este capitalismul? Este vinovat capitalismul pentru inechitățile sociale?

Definiție (DEX) = Sistem politico-economic care se întemeiază pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi de schimb. - Din fr. capitalisme.

Definiție 2 (proprie) = Capitalismul este un sistem politic, social și economic care este caracterizat prin:
1.      Proprietate privată asupra mijloacelor de producție, bunurilor mobile sau imobile.
2.     Liberul schimb între cei care dețin proprietăți private. Acest schimb poate fi efectuat doar prin intermediul unor monede.
3.     Dezvoltarea urbană. Capitalismul poate exista doar în cadrul unor orașe. → orașele în care au loc puternice activități comerciale devin noduri ale dezvoltării capitaliste.
4.  Mobilitate socială pe orizontală nu verticală - Capitaliștii sunt caracterizați printr-o mobilitate orizontală → aceștia în permanentă trebuie să se relocheze pentru ca să se poată încadra în trendul economic. Dar nu există o mobilitate verticală.
5.      Existența unui sistem bancar bine dezvoltat & cererii și a ofertei.
6.      Lipsa meritocrației și prevalența mercantilismului

Corolar la definiția 2:
1.      Apariția claselor sociale. Nu toți oamenii pot să devină proprietari asupra mijloacelor de producție (nu toți oamenii pot deține fabrici de producție). Din acest fapt rezultă că unii oameni trebuie să lucreze în cadrul unor ”mijloace de producție” deținute de alți oameni. Pentru munca lor, ei sunt remunerați, iar ei cu acești bani își cumpără bunuri mobile sai imobile (casă/televizor). Faza amuzantă este că cei care muncesc, cumpără bunuri fabricate de aceași oameni pentru care el lucrează. Aceasta este o formă de sclavie mascată, pentru că omul muncitor primește bani pentru ca să-i cheltuiască;  dar aceștia vor reveni aceluiași intreprinzător (sau grupului restrâns de intreprinzători).  Iar ca acest sistem să fie eficient, trebuie să existe puțini proprietari ai mijloacelor de producție (maxim 10%) și mulți muncitori/consumatori (90%)

·         Exemplu: există 2 proprietari: unul deține o fabrică de pâine și celălalt deține o fabrică de mezeluri. La chenzină, oamenii își vor cheltui 50% din venit cumpărând pâine și 50% din venit cumpărând mezeluri. Exemplul este unul simplificat, fiindcă există în realitate există mai mulți intreprinzători. Dar am preferat această formă pentru o mai bună înțelegere a fenomenului. 

2.      Sclavagismul monetar. Liberul schimb nu este în realitate liber. Bineînțeles că oamenii pot oricând să vândă și să cumpere oricând, dar aceste tranzacții sunt condiționate de mijloacele de plată. În trecut puterea banilor era dată de acoperirea lor în aur, dar la ora actuală puterea lor este dată de mașinațiunile financiare internaționale și de puterea armată pe care o are statul care emite moneda. Astfel că proprietăți in valoare de mii de miliarde pot într-o săptămână să devină fără nici o valoare.
·         Exemplu : SUA pierde un război cu China. Cine are în conturi dolari, sau investiții în SUA, peste noapte va da faliment. În schimb cine va avea în cont yuan se va îmbogăți.

3.      Distrugerea lumii rurale și schimbarea mentalității tradiționale → Orașul capitalist este prin definiție unul cosmopolit și omul, în această lume universalistă, își pierde busola morală (cu ajutorul căreia europenii au ajuns forța dominantă în lume). Putem vedea clar semnele acestei degradări: obligativitatea acceptării homosexualității, interzicerea dreptului la liberă exprimare (făcut sub masca corectitudinii politice).
·         De exemplu protestanții francezi -hughenoții- (care erau micii meseriași) pleacă din Franța în Prusia. Ei vor fi baza dezvoltării economice Germane din sec 19. Din păcate urmașii lor sunt cei care promovează cosmopolitanismul și degradarea morală.

4.    Capitaliștii sunt obligați să fie într-o continuă migrare. Forța capitalismului stă în exploatarea exacerbată a resurselor naturale. Și oamenii trebuie să fie într-o continuă mișcare pentru a ține pasul cu dezvoltarea economică. Dar capitalismul nu oferă o mișcare ascensională. Cine s-a născut muncitor, probabil că va muri muncitor. Clasele sociale sunt organizate după sistemul castelor și foarte rar o persoană își schimbă „castele”.
5.      Germenii capitalismului se pot observa în timpul Renașterii. La baza acestuia au stat cămătarii evrei (creștinilor le era interzis să perceapă camătă/dobândă; de aceea și azi lumea bancară este deținută de evrei). Negustorii au împrumutat bani de la aceste persoane și au început să producă și să vândă bunuri pe scară largă. Așa a apărut clasa burgheziei, ei fiind promotorii capitalismului; și în același timp începe să dispără nobilimea, aceasta fiind promotoarea feudalismului. Așa cum am arătat la punctul 2, oamenii sunt transformați în sclavi ai sistemului bancar. Acesta le oferă temporar o alinare financiară (creditele adresate populației) dar periodic îi și falimentează. În plus pe altarul cererii/ofertei sunt sacrificate mii de talente. Principalul defect al acestui sistem este faptul că îi transformă pe oameni în mașini de făcut bani. Studiile universitare sunt specializate pe  profilurile cerute de piața (monetară) și astfel imaginarul omului este ocupat de ideea de a face bani.
·         Exemplu fictiv: Un tânăr la 19 ani are o logodnică și vrea să o ia de soție și să aibă copii. El se gândește la suma enormă de bani necesară pentru achiziționarea unei locuințe și pentru creșterea copilului. Și se gândește cum să facă acești bani... și în cele din urmă renunță la visul său (de a deveni pictor) și se vinde unei firme de publicitate (designer pentru produsele lor cancerigene) și astfel devine o ”maimuță corporatistă” al cărei țel în viață este să producă bani ... doar bani.

Concluzii:  „ Lipsa meritocrației și prevalența mercantilismului” caracterizează capitalismul
·   Față de sistemele economice anterioare (sclavagismul direct și feudalismul) capitalismul reprezintă un progres.
·      În acest moment, capitalismul este un sistem muribund, ineficient, creator de inechitate socială și crime.
·         Principalul defect al capitalismului este că îl transformă pe om într-un alergător după capital; pentru a realiza acest lucru, oamenii își abandonează unele aspecte fundamentale ale constituției spirituale umane.
·         Capitalismul nu trebuie îmbunătățit, ci eliminat!

Propaganda capitalistă:
   ·  Acei 10% din populație, adică beneficiarii sistemului capitalist, vor cu tot dinadinsul să păstreze acest sistem. Astfel că ei au adus pe piață tot felul de tiribombe, marote propagandistice menite să ne distragă atenția de la fondul problemei. Acestea sunt:
·     Liberalismul vs socialismul. Discuția este una falsă, pentru că așa cum am mai spus capitalismul nu poate fi îmbunătățit. Liberalismul și socialismul sunt parte a problemei și nu o parte a rezolvării. Comunismul nu este o doctrină anti-capitalistă (așa cum spun propagandiștii ei) ci o încercare de reașezare a capitalismului. Astfel că: se iau mijloacele de producție din mâna burgheziei și se trec în controlul statului. Cu toate că acest sistem a adus o oarecare îmbunătățire a traiului oamenilor săraci, el este sortit eșecului fiindcă gândește în termeni capitaliști și încearcă doar o redirecționare a circuitului capitalului. Nici liberalismul nu este soluția și nici socialismul nu este soluția. Discuția contradictorie stânga/dreapta este una falsă, menită să ne distragă privirea de la prăpastia spre care ne îndreptăm.
·         Sistemul este bun, omul este rău. Cel ce spune acest lucru este un propagandist capitalist (tatăl său fiind un propagandist bolșevic).  Excluzând crimele pasionale, majoritatea infracțiunilor sunt monetare. Dacă ființa umană nu ar avea în minte imperativul acumulării de capital, ea nu ar mai fi atrasă de mirajul obținerii (facile) de bani prin intermediul infracțiunilor. Bineînțeles că a existat prostituție și în vechime, dar capitalismul a transformat satul românesc într-un bordel. Țărăncuțele, vrăjite de mirajul Britney Spears sau Hannah Montana, ar face orice numai să aibă același stil de viață ... dar majoritatea sfârșesc prin a comite prostituția (pe trotuar, sau culcându-se cu oameni bogați - pentru a se căsători cu ei; este același lucru). Cine știe ... poate acea fetiță (dacă nu ar fi avut în cap mirajul banilor) ar fi devenit entemolog...

Rezolvare:
·         Eliminarea capitalului. Banii nu trebuie să mai constituie baza relațiilor sociale și economice. Trebuie să eliminăm toate  ...ismele (capitalism, comunism, socialism, liberalism...)
·         Înlocuirea capitalismului cu un sistem bazat pe managementul rațional al resurselor planetare (Resources Based Economy). În fond la ce-i folosește unui om să aibă un miliard de dolari, dacă trăiește pe o planetă-deșert. El nu poate mânca nici dolari, nici aur ...
Acest lucru se poate crea în momentul în care există o masă  critică de oameni care doresc schimbarea. Cu ajutorul acestei mase critice, poate izbucni o (r)evoluție. Dar mijloacele de propagandă lucrează asiduu și mințile oamenilor sunt schimonosite și transformate cu ajutorul televizorului și a propagandei jegoase pe care televiziunile o emană. Suntem învățați că într-o zi vom ajunge vedete sau oameni bogați (Chuck Palahniuck - Fight Club). Tot ceea ce trebuie să facem este să muncim (legal sau ilegal). Dar încet, încet înțelegem că această mentalitate este un miraj otrăvitor. Dar prea puțini oameni realizează acest lucru. În continuare cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie, cu bani pe care nu îi avem ca să impresionăm oameni pe care îi urâm (Chuck Palahniuck - Fight Club).
Capitalismul este o ideologie creatoare de inechitate și de mizerie sufletească. Goliciunea sufletului omului modern nu poate fi umplută cu produsele cumpărate de Black Friday și nici cu miile de produse cumpărate doar pentru a fi în „rând cu lumea”. Cu tot luxul pe care îl avem, cu ipad-urile și BMW-urile noastre avem un suflet mai pustiu și mai sărac decât aveau oamenii neolitici...

Comentarii

  1. Foarte bun articolul dvs. Mi e pare deliranta cursa aceasta pentru supravietuire.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre traducerea cărților din seria ”Harry Potter”

       U răsc căr ț ile din seria Harry Potter. Dar nu pe cele scrise de JK Rowling ci pe cele traduse în română. Pur   ș i simplu nu pot fi citite   ș i senza ț ia pe care o ai atunci când le parcurgi  se aseamănă cu mestecatul nisipului.      Ceea ce nu a în ț eles stimabila traducătoare este faptul că Harry Potter nu este o carte destinată exclusiv copiilor, la fel cum nici Stăpânul Inelelor (o altă capodoperă a genului fantasy) nu este o carte adresată doar tinerilor. Seria Harry Potter fără nici o problemă poate fi încadrată în categoria bildungsroman-ului. De aceea nu o în ț eleg pe traducătoare atunci când aceasta spune că a tradus substantivele proprii fiindcă copii nu în ț eleg foarte bine actiunea din cauza   termenilor engleze ș ti.  Această concepție este ciudată pentru că procentul copiilor (între 5-15 ani) care cunosc engleza este mai mare decât procentul vorbitorilor adul ț i de engleză (25-40 ani). Totu ș i tră...

A fost Andrei Șaguna mason?

Dacă ar fi să fim cinstiți, am spune că nu știm (cu siguranță). Noi putem doar să speculăm. Cel mai frecvent argument adus în sprijimul acestei teorii, este faptul că el purta la piept, în portretele oficiale, crucea malteză. Analizând această problemă vedem că asistăm la o confuzie. Ordinul Suveran de Malta (sau Cavalerii Ioaniți) nu are nimic de a face cu Masoneria. Este grav să confunzi cavalerii de Malta cu masoneria, această situație aseamănându-se cu confuzia dintre poliție și armata. Crucea malteză era (și este) des folosită în insignii, decorații și alte simboluri oficiale ale statelor din sec 19.  Ce sunt acele decorații pe care el le purta?  .       Șaguna poartă la gât, legată la capătul unui lanţ de aur, o cruce pectorală – însemn al demnităţii arhiepiscopale, care-i conferă, prin tradiţie, dreptul de „stavrofor”     Fixată pe o panglică roşie tivită cu alb, distincţia – cizelată în forma unei cruci de aceleaşi două culori, surmont...

"Superpoziţia cuantică" şi "principiul divin"

În perioada clasică a dezvoltării fizici (secolele XVII - XX) întreaga gândire ştinţifică era obişnuită să raţioneze în conformitate cu principiile fizicii newtoniene. Pentru a înţelege mai bine această situaţie vom da un mic exemplu : avem un obiect care se deplasează dinspre punctul A înspre punctul B. Dacă ştim distanţa dintre cele două puncte şi cunoaştem viteza obiectului în deplasare putem cu uşurinţă să aflăm momentul în care obiectul va ajunge la destinaţie. Conform acestei conepţii ştinţifice întreaga lume nu este altceva decât un punct într-un sistem cartezian bine pus la punct. Dar în secolul XX apar o serie de gânditori care contestă însăşi baza acestor concepţii. Cel mai cunoscut dintre aceştia este A. Einstein (dar pe nedrept numit cel mai valoros...). Dar pe lângă acesta mai putem aminti şi pe N. Tesla, N. Bohr sau W. Heisenberg. Ultimul dintre aceştia este un fizician german care astăzi este mai puţin cunoscut. Dar acest lucru nu este cauzat de o lipsă a valorii ...