Treceți la conținutul principal

Ossip K. Flechtheim și H.G.Wells. Bazele ștințifice ale cercetării futurologiei


O.K. Flechtheim (1909-1989) a fost un evreu născut în Rusia dar care a emigrat în Germania. Aici își termină studiile în drept și pentru o perioadă lucrează pe diferite posturi la tribunalul Dusseldorf și apoi Koln. Odată cu ajungerea la putere a național socialiștilor el emigrează în Elveția și apoi SUA, unde în cadrul mai multor universități predă cursuri de politologie. După război revine în Germania unde va preda aceleași cursuri de politologie.
El este persoana care în 1947 inventează termenul de futurologie și poate fi considerat unul dintre fondatorii futurologiei.
Celălalt fondator al acestei științe este scriitorul britanic H.G.Wells (1866-1946). Asupra acestui geniu universal nu insist doar vreau să subliniez faptul că acesta în timpul vieții lui a fost extrem de desconsiderat și astăzi... numele lui stă în fruntea geniilor umanității el fiind pionerul care a pus bazele a două laturi fundamentale a lumii de astăzi : literatura science-fiction și futurologia.
Acesta în cadrul unor serii de emisiuni difuzate la BBC în 1932 propunea formarea unor departamente și profesori care să studieze viitorul ("Departments and Professors of Foresight")
Astăzi există o adevărată controversă privind numele care ar trebui să-l poarte această știință, numele de futurologie nemaifiind acceptat de toți cercetătorii acestui domeniu. Acest lucru se întâmplă datorită unidirecționării pe care acest termen îl oferă. De aceea cercetătorii preferă un termen al cărui înțeles să fie multivalent și să transmită posibilitatea existenței mai multor variante posibile, mai multor realități viitoare posibile. Astăzi termenul de futurologie este folosit doar de cei neinițiați, cercetătorii preferând termenul de Futures studies sau strategic foresight(aceasta fiind mai mult o ramură a cercetării principale)
Futurologia (sau studiile privind posibilele scenarii despre viitor) este o disciplină care se află la congruența mai multor discipline : istoria, sociologia, politologia, filosofia. Această știință este una destul de inexactă și cercetătorii insistă asupra multivanței titulaturii pentru a reliefa existența mai multor realități viitoare posibile. Această știință nu oferă răspunsuri unanime, scenariile diferind de la cercetător la cercetător.
Metoda principală de cercetare a acestei științe ține de concepția ciclică asupra istoriei. Nu este corect să spunem că istoria se repetă, fiindcă un eveniment strict istoric situat în trecut nu are cum să repete. Dar putem să spunem că mersul general al societății și al individului se aseamănă, teoria luptei de clasă nefiind în totalitate greșită.
O a treia sursă care a provocat nașterea acestei discipline a fost cartea lui Oswald Spengler ”Declinul Occidentului” el fiind cel care a aplicat modelul ciclic de dezvoltare istorico-politică la un caz specific.

Etichete

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre traducerea cărților din seria ”Harry Potter”

       U răsc căr ț ile din seria Harry Potter. Dar nu pe cele scrise de JK Rowling ci pe cele traduse în română. Pur   ș i simplu nu pot fi citite   ș i senza ț ia pe care o ai atunci când le parcurgi  se aseamănă cu mestecatul nisipului.      Ceea ce nu a în ț eles stimabila traducătoare este faptul că Harry Potter nu este o carte destinată exclusiv copiilor, la fel cum nici Stăpânul Inelelor (o altă capodoperă a genului fantasy) nu este o carte adresată doar tinerilor. Seria Harry Potter fără nici o problemă poate fi încadrată în categoria bildungsroman-ului. De aceea nu o în ț eleg pe traducătoare atunci când aceasta spune că a tradus substantivele proprii fiindcă copii nu în ț eleg foarte bine actiunea din cauza   termenilor engleze ș ti.  Această concepție este ciudată pentru că procentul copiilor (între 5-15 ani) care cunosc engleza este mai mare decât procentul vorbitorilor adul ț i de engleză (25-40 ani). Totu ș i tră...
47 de comentarii
...citiți mai departe...

A fost Andrei Șaguna mason?

Dacă ar fi să fim cinstiți, am spune că nu știm (cu siguranță). Noi putem doar să speculăm. Cel mai frecvent argument adus în sprijimul acestei teorii, este faptul că el purta la piept, în portretele oficiale, crucea malteză. Analizând această problemă vedem că asistăm la o confuzie. Ordinul Suveran de Malta (sau Cavalerii Ioaniți) nu are nimic de a face cu Masoneria. Este grav să confunzi cavalerii de Malta cu masoneria, această situație aseamănându-se cu confuzia dintre poliție și armata. Crucea malteză era (și este) des folosită în insignii, decorații și alte simboluri oficiale ale statelor din sec 19.  Ce sunt acele decorații pe care el le purta?  .       Șaguna poartă la gât, legată la capătul unui lanţ de aur, o cruce pectorală – însemn al demnităţii arhiepiscopale, care-i conferă, prin tradiţie, dreptul de „stavrofor”     Fixată pe o panglică roşie tivită cu alb, distincţia – cizelată în forma unei cruci de aceleaşi două culori, surmont...
Trimiteți un comentariu
...citiți mai departe...

O scurtă analiză a capacitătii militaro-strategice a armatei chineze

În ultimul timp presa occidentală este alarmată de posibilitatea unui nou război rece, dar de data aceasta adversarul fiind China. Această fobie este alimentată de aparenta fortificare și dezvoltare a complexului militar și a armatei chineze. Scenariile alarmiste dau ca și sigură accederea Chinei în poziția de lider economic mondial. În plus armata chineză este creditată cu un potențial imens și cu siguranță în scurt timp ea o va depăși pe cea americano-europeană. Unde este adevărul și cât la sută din aceste scenarii sunt valide ?             Pentru a răspunde la această dilemă vom analiza forța chineză de război din șase perspective, pentru ca în final să putem să tragem o concluzie. Capacitatea combativă a forțelor aeriene Capacitatea combativă a forțelor terestre Capacitatea combativă a forțelor maritime Capacitatea de lansare a forțelor strategice Capacitatea de producție a complexului industrialo-militar Experiența ...
8 comentarii
...citiți mai departe...