O definitie a filosofiei

Unii spun faptul că filosofia este un curent cultural aparţinător Greciei antice care s-a transmis doar in Roma antică, Europa medievală şi modernă. În alte spaţii geografice nu putem vorbi despre filozofie ci doar despre „puerile încercări de abordare a gândirii filosofice”

Alţii susţin că filosofia se naşte din dorinţa de cunoaşte realităţile transcedentale, de a afla ce se află dincolo de această lume a materialităţii pe care o percepem cu ajutorul simţurilor noastre.

Unde este adevărul ?

Filosofia este un termen din limba greacă care desemnează un curent, o gândire îndeobşte numită europeană. Dar această sete după metafizic este o constantă a tuturor civilizaţiilor umane şi poate fi observată la toate nivelurile (de la gândirea sofisticată la cea populară).

Mulţi comentatori când analizează fenomenul filosofiei se limitează în demersul lor la cercetarea curentelor prezente în Grecia antică ( şi în coloniile sale politice sau culturale)

Dar când se face acest lucru se pierde din vedere câteva aspecte foarte importante :

1. FILOS SOPHIA

Termenul de filozofie provine din limba greacă şi s-ar putea traduce prin sintagma „iubirea înţelepciunii”

Dar oare doar grecii sau romanii erau căutători ai înţelepciunii sau adevărului ? Oare celelalte naţiuni stăteau în copac şi mâncau iarbă ?

Nu exagerăm dacă afirmăm că în fiecare „cetate” din acest pământ există persoane (şi nu puţine) care sunt iubitoare ale înţelepciunii. În multe tratate găsim denumirea de „gândire pre-filosofică”. Dar din start această concepţie este eronată.

În primul rând noi nu putem să extindem modelul gândirii greceşti la nivelul întregului univers cultural. Un dravidian trebuie să gândească ca şi un dravidian şi nu ca şi un grec. Dacă îi impunem acestuia să gândească greceşte suntem rasişti. Gândirea greacă reprezintă doar o parte din întreg şi nu etalonul după care judecăm celelalte tipuri de gândire.

După modelul grec ( sofişti-Soctare- Platon- Aristotel…) putem săţi judecăm doar pe cei care filosofează în spaţiul european. Este injust să comparăm gândirea hindusă cu cea greacă folosind ca etalon filosofia greacă. Facând acest lucru întotdeauna cultura greacă va triumfa în faţa celor ne-europene.

Practicând acest fel de a gândi nu facem altceva decât să continuăm paradigma gândirii greceşti : cei care nu sunt la origine greci sunt barbari, deci doar ceea ce este creat de eleni prezintă valoare.

Dacă aceasta este concepţia noastră invariabil tot ce este ne-european este pre-filosofic sau ne-filosofic.

2. Specificitatea gândirii

Modelul şi specificitatea gândirii unor persoane ca şi Pitagora, Platon sau Aristotel era interesantă şi demnă de studiat . Dar acest lucru era făcut de către oameni care trăiau în acelaşi areal cultural cu aceşti mari gânditori. Dar pentru o persoană care trăia în Orientul Îndepărtat sau în America aceste modele nu prezentau o mare importanţă.

Asta înseamnă că erau inculti şi ignoranţi într-ale adevăratei înţelepciuni ? Nu bineînţeles că nu, pentru că fiecare areal geografic important are modelul ei propriu de gândire.

Filosofia nu a apărut în Grecia antică ci doar a primit un nume specific acestei ţări. Filosofia Greciei antice nu este altceva decât un capitol din marea carte a „ Gândirii universale antice” şi nu buricul pământului în materie de gândire.